Clasica mâncare pentru bebeluși de la maimuță încoace :)).
Marea mea problema a fost întotdeauna ... răzătoarea. O urăsc. Sunt suficient de neîndemânatică pentru a-mi da și pielea prin ea. Așa că încerc să caut metode alternative.
Răzătoarea de la robot nu mă prea ajută în cazul ăsta.
Și mai e o problemă: cantitatea. Natalia nu mai e un bebeluș. Când se pune pe mâncat măr cu biscuit, pai mănâncă, nu se joacă.
Așa că, până acum, varianta cea mai bună pentru mine a fost blenderul.
Cantitatea pe care o vedeți a rezultat din 3 mere potrivite (spre mici) și 3 biscuiți.
Am curățat merele și le-am tăiat cubulețe. Le-am aruncat în blender.
Am pus peste ele zeamă de lămâie. Nataliei îi place lămâia. Zeama e utilă o dată pentru că merele nu se oxidează și a doua oară pentru a ajuta blenderul (la început) să macine merele. L-am mai ajutat și eu cu o spatulă. Tot aruncând bucățile mari înspre cuțite.
Când merele erau ... praf am pus și biscuiții rupți grosolan. Încă o tură de măcinare și gata!
Ce vedeți în prima fotografie a mâncat drăguța mea o dată și parcă ar mai fi vrut :)
Există și un al treilea avantaj al utilizării lămâii. Nu trebuie să fac preparatul exact înainte să îl consume copilul. Am ținut la frigider și de pe o zi pe alta în caserole mici umplute până la refuz astfel încât să nu prea existe aer. Uneori, deasupra formează o pojghiță de măr oxidat. O dau ușor deoparte și restul este foarte bun.
Marea mea problema a fost întotdeauna ... răzătoarea. O urăsc. Sunt suficient de neîndemânatică pentru a-mi da și pielea prin ea. Așa că încerc să caut metode alternative.
Răzătoarea de la robot nu mă prea ajută în cazul ăsta.
Și mai e o problemă: cantitatea. Natalia nu mai e un bebeluș. Când se pune pe mâncat măr cu biscuit, pai mănâncă, nu se joacă.
Așa că, până acum, varianta cea mai bună pentru mine a fost blenderul.
Cantitatea pe care o vedeți a rezultat din 3 mere potrivite (spre mici) și 3 biscuiți.
Am curățat merele și le-am tăiat cubulețe. Le-am aruncat în blender.
Am pus peste ele zeamă de lămâie. Nataliei îi place lămâia. Zeama e utilă o dată pentru că merele nu se oxidează și a doua oară pentru a ajuta blenderul (la început) să macine merele. L-am mai ajutat și eu cu o spatulă. Tot aruncând bucățile mari înspre cuțite.
Când merele erau ... praf am pus și biscuiții rupți grosolan. Încă o tură de măcinare și gata!
Ce vedeți în prima fotografie a mâncat drăguța mea o dată și parcă ar mai fi vrut :)
Există și un al treilea avantaj al utilizării lămâii. Nu trebuie să fac preparatul exact înainte să îl consume copilul. Am ținut la frigider și de pe o zi pe alta în caserole mici umplute până la refuz astfel încât să nu prea existe aer. Uneori, deasupra formează o pojghiță de măr oxidat. O dau ușor deoparte și restul este foarte bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu