
Este un sos după care tânjesc tare mult de când m-am măritat. Cine a mai citit pe aici poate a aflat că soţul meu nu suportă mirosul de usturoi.
Noroc că mai răcesc din când în când şi am o scuză să prepar aşa ceva şi să îl savurez pe suport de cartofi prăjiţi :)).
Acasă mâncam aşa ceva cu pui la grătar şi cu mămăligă. Hmmmmmmm!
Deeeeeeci: căţeii de usturoi

trecuţi prin presa de usturoi

pasaţi bine cu sare până ce arată ca o pastă (sarea e foarte importantă în această etapa - fibrele usturoiului se distrug mai uşor şi mai ... sigur)

cu ajutorul uleiului pasta se transformă într-o cremă; apoi adaug zeamă de lămâie (mie îmi place mai acrişor)

Şi la tata acasă asta e tot!
La mine, pentru că mănânc mai rar, îi adaug una sau alta ca să nu îmi distrug stomacul: iaurt, smântână, maioneză, puţin bulion, nucă măcinată - depinde de pofte şi de felul de mâncare cu care îl asortez.
Aici cu iaurt gras:

2 comentarii:
daca tot il faci si cu nuca macinata, te sfatiuesc sa incerci si cu suc de rosii. e foarte bun.....pui usturoi pisat, nuca macinata, si torni suc de rosii incet amestecand continuu ca sa iasa un sos.
Mulțumesc pentru sfat, kata!
Trimiteți un comentariu