Ne-a fost dor să mai mâncăm ceva cu vită, așa că am încropit o mazăre rapidă.
Cam cu ce se vede în fotografie am pornit la drum:- 250 gr de pulpă de vită tăiată în cuburi
- 2 linguri de sos de soia - am stropit carnea cu ele, de-aia e așa închisă la culoare
- 200 gr de mazăre congelată
- 2 cepe mici
- 3 roșii
- 50 gr de bulion
- mărar
Dup-aia mi-am dat seama că mai am nevoie de una alta.
Dar să povestesc.
Am pus tigaia la încins. Și 5 linguri de ulei. Am tras aproape și o cană cu 250 ml de apă.
Când uleiul a luat exemplul tigăii, am mărit flacăra, am pus carnea și am mestecat cam 2-3 minute încontinuu. Am avut inspirația să pun o mănușă pe mână, că altfel ... Sosul de soia și uleiul nu prea au vrut să se împrietenească.
Carnea a început să capete nuanță de prăjit. Iar eu, urâcioasă, i-am turnat apa în cap hi hi hi.
Am lăsat la foc mic până ce a fiert carnea.
Între timp, ca să nu stau degeaba, am prelucrat restul de ingrediente:- am tăiat ceapa peștișori
- am scos 200 gr de mazăre din punga de 400
- roșiile le-am tăiat cuburi mici și le-am amestecat cu bulionul
- am tocat mărarul
- am pregătit 35 gr de făină
Când vita a trecut testul degustării (altfel cum să știu că e fiartă?!?), am turnat peste ea ceapa și mazărea. Am amestecat și le-am lăsat vreo 5 minute să se cunoască mai bine.
Timp în care am pregătit aproape mine vreo 300 ml de apă.
Am pus peste făină ceva roșii cu bulion și puțină apă și am frecat bine să nu mă trezesc cu frumusețe de cocoloașe.
Am turnat amestecul de făină și am învârtit repede lingura de câteva ori. Am pus restul de bulion și restul de apă. Am omogenizat, am potrivit de sare, de piper și de chilli și am mai lăsat așa vreo câteva minute. Îmi ieșise sosul prea lichid și am așteptat să se mai îngroașe.
Am pus și mărarul, am amestecat pentru ultima oară și am stins focul.
Am lăsat să se mai odihnească vreo 10-15 minute cu capacul deasupra.
Foarte gustoasă treabă. Pentru mine.
De la soțul meu am avut ceva reclamații: că e cam acruță și că e cam ... lichidă.
Așa că la tura următoare voi pune 50 gr de făină iar ultima apă (cei 300 ml) se va transforma miraculos în lapte.
Timp în care am pregătit aproape mine vreo 300 ml de apă.
Am pus peste făină ceva roșii cu bulion și puțină apă și am frecat bine să nu mă trezesc cu frumusețe de cocoloașe.
Am turnat amestecul de făină și am învârtit repede lingura de câteva ori. Am pus restul de bulion și restul de apă. Am omogenizat, am potrivit de sare, de piper și de chilli și am mai lăsat așa vreo câteva minute. Îmi ieșise sosul prea lichid și am așteptat să se mai îngroașe.
Am pus și mărarul, am amestecat pentru ultima oară și am stins focul.
Am lăsat să se mai odihnească vreo 10-15 minute cu capacul deasupra.
Foarte gustoasă treabă. Pentru mine.
De la soțul meu am avut ceva reclamații: că e cam acruță și că e cam ... lichidă.
Așa că la tura următoare voi pune 50 gr de făină iar ultima apă (cei 300 ml) se va transforma miraculos în lapte.
Ideea cu sosul de soia: aici.
3 comentarii:
salut.este 4 si 20 dimineata si nu am somn. am vrut sa fac mazare cu carne de vita , pentru ca tinem un anumit regim si nu prea putem manca multe.detalii . sa revin . pentru ca doream sa schimb putin modul in care fac mazarea , fiindca sotului ii este destul de greu sa manance mereu aceleasi feluri de mancare , am decis sa dau un search pe google.primul link nu prea m-a incantat , asa ca m-am oprit la cel de-al doilea , al tau , care m-a atrs prin felul in care a fost "povestita"reteta . carnea de vita este deja la fiert si dupa ce-ti scriu ma asez la "aranjat"restul de ingrediente . te anunt cand termin , cum a iesit. app , o sa pun lapte , pentru ca m-ai facut curioasa :)
delicioasa!laptele ii da un gust atat de special si de rafinat ! multumesc irina !
Mary, ma bucur tare mult ca ti-au placut si mazarea si povestitul :).
Totusi, 4.20 dimineata???? Wow!
Multumesc mult pentru timpul acordat mie (sa citesti postul, sa faci reteta, sa imi povestesti cum a fost). Ma onoreaza nespus.
Pupici si spor!
Trimiteți un comentariu